Cand si cum incondeiem ouale de Pasti

Semnificatia Invierii Pentru fiecare dintre noi cea mai mare sarbatoare crestina este Invierea mantuitorului Iisus Hristos, adica Pastele. Crucea Golgotei reprezinta puntea dintre pamant si Rai ce ne-a fost data noua prin pecetea sangelui divin. In amintirea acestui fapt si a gestului facut de Maria Magdalena, care a pus un cos cu oua la picioarele Crucii Mantuitorului, femeile vopsesc si incondeiaza ouale de Pasti in Joia Mare (numita si Joia Patimelor sau Joia Neagra, este ultima joi din Postul Pastelui). In credinta populara aceasta zi de Joi este termenul final cind femeile trebuie sa termine de tors canepa. In Joia Mare se fac cununi pentru fiecare persoana din familie, cununi care se arunca pe acoperis pentru a se vedea, dupa vestejirea si caderea lor, cine va muri in decursul anului. Exista credinta ca in cursul zilei de Joia Mare nu este bine sa dormi, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul. Joia Mare este considerata o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. De aceea, mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii. Deoarece in Joia Mare deobicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput in prima sambata a Postului Mare, dureaza numai pana in Joia Mare. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Joia Mare este ultima zi din Postul Mare, zi in care se pomenesc mortii. Din aceasta cauza, in unele zone se numeste si Ziua Mortilor. Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, afirmandu-se ca ouale rosite si fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata. O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat. In decursul Saptamanii Mari sunt trei privegheri. Cea mai insemnata e in noaptea de Joia Mare, cand se citesc cele 12 evanghelii. In unele parti fetele care merg la slujba religioasa iau o sfoara si fac cate un nod dupa citirea fiecarei evanghelii. Cand se duc acasa si se culca, pun aceasta sfoara sub perna, fiind incredintate ca il vor visa pe cel care le este predestinat. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti, nu se mai trag clopotele la biserici, ci numai se toaca. Incondeierea oualelor   I. Tehnologia populara, care transforma oul in opera de arta, cuprinde mai  multe faze de lucru: 1. se aleg oua proaspete de gaina si rata, se scufunda in apa (ouale proaspete cad la fund, ouale vechi se ridica la suprafata); 2. ouale trebuia sa fie mari si frumoase, cu coaja groasa si fara demivelari; 3. se spala usor sa nu se sparga cu apa calda si otet pentru a "prinde" vopseaua uniform, fara pete; 4. se aseaza ouale in pozitie orizontala intr-un vas cu apa pentru a se alege bula de aer pe margine, nu la capete; 5. ouale se fierb la foc domol pentru a nu plecni coaja; 6. se prepara vopselele din plante sau produse de industrie chimica, fiecare culoare intr-un vas curat; 7. se confectioneaza chisita sau festeleul (cele mai vechi "condeie" au fost lumanarea, cu al carui capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne), pana de gasca care avea rolul cornului de ornat al olarului, pensula sau penita. Delimitarea zonelor de culoare se face cu tus negru. Cea mai cunoscuta tehnica este cea a impistruirii cu ceara, foarte complexa si foarte greu de realizat. Se utilizeaza chisita cu fir de par, cit si cea din tabla de alama foarte fina. 8. se topeste ceara de albine in care se adauga, ca adjuvant, putin carbune pisat; 9. se incondeieaza ouale cu motive ornamentale sau florale; 10. oul incondeiat se introduce in vasul cu vopsea pentru colorarea fondului; 11. se scot ouale si se sterg urmele de ceara care lasa in locul lor desenul alb (incondeierea monocroma); II. Oua marmorate   Ouale umezite se "tavalesc" prin amestecul de foi de ceapa rosie si alba, fire de iarba, marar si patrunjel tocate marunt, se leaga intr-o bucata de ciorap de nylon si se pun la fiert 10 minute. Se transfera in vasele cu vopsea (rosie, albastra, bleumarin, verde sau turcoaz) si la sfarsit se indeparteaza ciorapul iar ouale se sterg cu untura. III. Incondeierea cu ceara Ouale caldute (inainte au fost fierte)se incondeieaza cu ceara de albine care sta la foc mic intr-o cutiuta de tabla pentru a tine ceara lichida. Dupa ce ceara s-a uscat, se introdul ouale in vopsea rosie. Pe ou va ramane modelul desenat cu condeiul. In loc de ceara se pot folosi modele din scotch lipite pe ou si dezlipite dupa vopsire. IV. Oua bicolore Se vopsesc ouale cu o culoare deschisa. Dupa ce se usuca, fara a fi unse pentru luciu, se introduc pana la jumatate de mai multe ori in alta culoare (albastru, verde, violet). Nu se tin in vas ci in mana si se scutura repetat, astfel se face o "trecere" de la o culoare la alta. Vopsirea oualor cu plante   Se fierb plantele specifice culorii dorite si se coloreaza ouale. Rosu: - suc de sfecla cruda; - se fierb cantitati egale de coaja de crusin si frunze de soc intr-o cantitate tripla de apa timp de o ora, la sfarsit se adauga un pic de otet si se strecoara; - coji de ceapa rosie fierte cu multa apa. Se lasa la odihnit 4-5 ore; - afine, zmeura si sfecla rosie; - coaja de mar paduret cu zeama de varza sau piatra acra. Galben: - coji de portocale, lamai, de morcov, seminte de telina si chimion care dau culoarea galben pai; - sofranul da galben intens; - coji de ceapa, coji de nuca si musetel. Verde: - fiertura de urzici sau de spanac (1 kg urzici la 500 ml apa) cu 2-3 linguri de otet; - pentru un verde intens se tin urzicile 12 ore in apa apoi se introduc ouale si se fierb. Albastru: - flori de viorele fara peduncul se fierb in apa timp de o ora; - mure; - strugure; Cu cat plantele se fierb mai mult cu atat culoarea se inchide. Ouale se aseaza intr-un cos in care s-au pus frunze proaspete si diverse ornamente naturale. Un aspect placut poate fi dat si de orezul pus la incoltit acum o saptamana sau doua si ouale in interiorul acestuia.     Alte articole despre  vopsirea oualelor:   Cum sa vopsesc natural ouale de Paste Ouale de Paste in traditia tarilor Europene Traditii si obiceiuri de Paste Oul rosu - simbolul sarbatorilor de Paste Pastele sau Invierea Domnului, traditii romanesti