Este cunoscuta in limbaj comun, in afara de obligeana, si ca trestie mirositoare, speteaza, pestrita, calm, speribana.

Florile sunt
hermafrodite, de culoare galbena. Apar intr-o inflorescenta carnoasa, de forma
cilindrica. Perigonul este cu 6 foliole verzui si androceul cu 6
stamine.Fructele sunt sub forma de bace alungite, de culoare rosiatica, de
obicei sterile.
Datorita
principiilor aromatice, rizoamele de obligeana isi gasesc utilizari multiple in
aplicatii externe, locale. Sub forma de Oleum Calami si Spiritus Calami, are o
actiune reconfortanta si de reinprospatare, aplicate prin masare in complexul
simptomatic varicos, in oboseala picioarelor sau chiar sub forma de masaj al intregului
corp, in stari gripale. Baile de obligeana au un efect tonifiant general, mai
ales in convalescente, anemie, afectiuni metabolice, diabet.
Utilizari
terapeutice: Pentru proprietatile sale tonice, aromatice, carminative,
antispastice si diuretice se utilizeaza in disfunctiile gastro-intestinale. Calami
rhizoma este cel mai important dintre amarele aromatice.
Ceai(macerat la rece):
o lingurita de radacina rasa de obligena, se pune peste noapte intr-o cana cu
apa rece. Dimineata se incalzeste si se beau intr-o zi numai 6 inghitituri,
cate una inainte si dupa fiecare masa.
Suc
proaspat: din radacinile proaspete de obligeana se extrage sucul cu
ajutorul unui storcator. Se foloseste pentru revigorarea ochilor.
Adaos
pentru baie: din radacinile de obligeana taiate marunt se pun 4 linguri
intr-un vas de 4-5 l de apa rece, se lasa 8 ore le macerat, apoi se incalzeste
pana aproape de fierbere, se strecoara si se adauga in apa pentru baie.
Ceai(infuzie):
o lingura de radacina se opareste cu o cana cu apa fierbinte si se beau de 2-3
ori pe zi, ceaiul neindulcit.