Emoţie culinară

Suntem in plin post al Paştelui, multa lume e preocupata cu ce mancare sa pregatesca, sa fie de post, dar daca s-ar putea cu munca cat mai puţină, ar fi perfect.

Totul a inceput de dimineaţă. Dupa cafeaua de la prima oră, care e mai dulce ca orice (in patul cald, la televizor), am vazut cum soarele binevoieşte să bată şi la noi in balcon, lucru care m-a impins la inevitabila melancolie de primăvară. Am hotărat sa fac o mică excursie la piaţă, mai mult sa fac o plimbare decat sa cumpar ceva. Bineinţeles ca nu s-a potrivit nimic din ce am vrut să fie la inceput.

Am ajuns la piaţă, şi pe langă fructele care erau in programul de achiziţii mi-au luat ochii nişte ciuperci champignon care erau nemaipomenite. Din aproape in aproape, am ajuns acasă cu ele, şi cu ce am mai simţit că ar merge la o mancare de ciuperci proaspete, altceva decat ghebele noastre la sare.

Primul lucru care e bine să-l faci e să cureţi toate legumele, le aşezi pe masă şi să vezi dacă ar lipsi ceva.



Actorii sunt consacraţi : champignoanele, un ardei gras roşu, morcov romanesc proaspat, o ceapă roşie, un usturoi, un ardei iute nu foarte iute, mărar, ulei de măsline, o felie de lamaie, un pahar de vin negru (fetească neagră), boia de ardei dulce, piper mozaic, sare. După ce am curăţat totul, am trecut la mărunţire :



S-ar părea că e gata totul. Aş vrea doar să mai punctez minunatul piper mozaic (alb, negru, roşu,verde), care dacă e măcinat pe loc nu se poate compara cu altceva:




Intre timp pregătgesc gazda evenimentului, veteran incercat in lupte, care nu se emoţionează prea uşor la evenimente noi :




E din tabla groasă, se incinge bine şi e ideala pentru astfel de mancaruri. După ce am degustat vinul pentru mancare mi-am dat seama că mai lipseşte ceva, aşa ca am mai completat decorul şi cu o felie de portocală, care friptă pe tefon va da o aromă nemaipomenită.





Primul lucru care se pune in tigaia bine incinsă sunt morcovii tăiaţi subţire, si care trebuie fripţi un timp , pana cand se frăgezesc şi sunt gata sa primesca şi fraţii ceilalţi in tigaie:




Această operaţie se face in doua trei etape, c�nd se stinge cu apa amestecul, şi se lasă sa se patrundă toate legumele ( nu se pune nici un strop de ulei ).




După ce s-au pătruns toate legumele, se adaugă pasta de tomate şi vinul negru, apoi �ncă puţină apă şi se fierbe p�nă scade sosul la consistenţa dorită. Astfel fiecare legumă �şi păstrează gustul, dar sosul �mprumuta cate puţin din fiecare, fara ca vinul sau altele să pătrundă in legume. Dupa ce am terminat am eliberat tigaia pentru episodul doi.

Rezultatul e ceva de genul....... :





In capitolul doi nu prea e mult de zis : te gandeşti cum să prăjeşti nişte cartofi ; pui totul in tigaie, apoi incepi să-ţi aminteşti ce păţeşti daca pui calamar la tigaie (cand iese apa la greu si ramai cu o mana de carne din ce ai pus iniţial).

Singurul lucru e să nu uiţi să amesteci bine ciupercile sa fie intinse in ulei pe toate părţile.

Apoi le laşi sa se friga pană scade apa de tot şi vei avea surpriza să regăseşti uleiul pus in tigaie la inceput şi care credeai că a dispărut in apa din ciuperci :





Treaba e gata. Nu mă pot abţine să nu pun toată treba intr-un vas de lut ars smălţuit, care să păstreze tot acest buchet de gusturi nemaipomenite. Iniţial m-am simţit cam penibil , avand in vedere caracterul mediteranean al mancării, să o pun intr-un vas de-al nostru (mi-am adus brusc aminte de secvenţa cu Irina Loghin care canta muzica latino gen : "Hai porom pompe, hai măi porompompe" .. )

Dar beneficiile unui vas de argilă sunt prea tentante , aşa ca... asta e:





Soarele surade prin geam, totul e frumos (primăvara se anunţă). Profit de ocazie sa ma uit şi la floarea pe care de o săptămană Ioana mi-o arăta (primul boboc dupa doi ani) şi eu nu eram prea entuziasmat (dupa o zi plină de muncă nu e de mirare ) :




Acest mesaj a fost editat de nenea Radu: Mar 7 2009, 08:58 PM

Radu, ce sa-ti spun, nu stiu cat de buna este mancarea, dar cred eu ca e tare buna, insa am ramas foarte placut impresionata, de cum ai povestit reteta, m-a apucat si pe mine nostalgia la gandul unei primaveri cu soare bland si cald, iar mancarea ta, trebuie sa o fac.Multumim, si te aspetam cu muuuulte alte retete minunate. BUN VENIT PE CULI, RADULE! Meriti o pt cat de frumos ai scris!

PS Planta ta e foarte faina

De exceptie prezentarea, m-ai deconectat, am aceeasi senzatie cand vad un film bun.

Cu adevarat, mancarea ta suna tare tentant descrisa in asemenea cuvinte !!!!!!

Si mie mi-a placut "povestea", mi-au placut si pozele... mai vleau

Bine ai venit , Radu!

foarte frumoase atat povestea cat si pozele mancarica pare delicioasa

(Off topic, dar tu ai inceput !): Radu, ma mir foarte tare ca planta aia infloreste acum prima data dupa 2 ani. Este cunoscuta ca o planta cu flori in permanenta (am si eu doua). Pune-o la lumina, la soare direct (langa un geam). Daca vrei sa afli mai mult despre ea, se cheama Euphorbia Milii (vezi pe Internet). Imi face placere sa-ti dau informatiile astea pentru ca este una dintre cele mai placute si mai nepretentioase plante din cate cunosc.

Foarte frumoasa prezentarea retetei,pacat ca nu ai pus la retete in imagini ...poate muta cineva subiectu acolo



BIne ai venit printre noi!La cat mai multe retete.

aahhh ciupercuteeee yummy bun bun
f frumos radule BINE AI VENIT !!!!

Bine ai venit ,Radu.Vad ca a durat mult,de la intrare ,pîna la prima postare.Ma bucur ca ai îndraznit.Frumoasa prezentarea

Radu,prima ta postare a lasat o impresie f. buna!
Felicitari pt. introducerea melancolica si plina de caldura si pt. papica care arata f. apetisant!
Toate culorile legumelor impletite cu asa multa caldura,cum sa te lase rece???!!!!!
MULTUMIM si pe CULINAR!

deci eu nu sant cu mancarurile, dar mi-a placut prezentarea
bine-ai venit nenea Radu si evident, ca mai asteptam si alte retete
P.S.- nu stiu de ce, dar stilul lui Radu de a povesti mi-aduce aminte de tipul ala care venea pe culinar acu ceva vreme... se numea azapacit

mie mi-a adus aminte de Radu Anton de la PRO TV.

numai ca Radu Anton a murit saracu,imi placea cum gatea
dar si nenea Radu de pe culinar gateste bine pt inceput

daca as avea timp pe cat imi place, tare bine ar fi.
Cand sunt zile din alea prea scurte sau prea urate sa iesi pe undeva, ma gandesc de dimineatza ce mi-ar place sa fac de papa, si ...... dupa inspiratzie.
Si inca ceva,imi place sa citesc din cartea de bucate dimineatza, dupa care nu mai citesc, ma las in voia inspiratiei - in felul asta ramane rezultatul in suspans :=))

Eu promit că execut reţeta dacă-mi spui la care piaţă ai fost ca să localizez mai precis imaginea poveştii

alături de o felie de ceafă de porc făcută şi ea cu vin roşu

Nu mai stiu de cand ai plecat din Piatra, am fost la piatza mare, promit sa fac nishte pozishoare sa vezi cum mai arata.

cat despre ceafa, eu sunt mare amator de carne de vita, dar acuma sunt ion post si tac

am inceput in '92 sa ma tot duc ultima data insa cind am fost rapid de tot a fost in 2001 dar cautam luminari
De la piata mare am tot carat jdemii de legume pe vremuri pentru muraturi si zacusca

ce a ramas de aseara (ca Marco a zis imediat ca nu-i plac), mi le-am luat azi la pachet asa ca verific cum sunt si reci
eu am folosit champignon congelate ca numa' de astea aveam si vinul era foarte "rosu"