Despre telina - istorie si intrebuintari

Pornind de la faraoni, ajungand in Grecia antica, si pana in America de Nord, "Apium graveolens", ( graveolens = puternic mirositor [gravis-puternic/olens-mirositor] ), adica telina a parcurs un drum lung fiindu-i in tot acest timp intrebuintate mai toate resursele naturale si nu numai. De la intrebuintarea sa in bucatarie nu multi dintre noi cunosc faptul ca telina este utilizata atat pentru industria farmaceutica si in homeopatie cat si in industria parfumurilor. Telina este cultivata atat pentru radacina si frunze cat si pentru seminte si fruct. Unii spun ca si-ar avea originea in zona mediteraneeana, alti cercetatori sustin existenta ei cu mult timp inaintea dezvoltarii acestor zone. Telina este de doua tipuri: telina dulce: "Apium graveolens dulce" de la care se consuma frunzele in intregime dar fara radacina si telina salbatica: "Apium graveolens rapaceum" de la care se consuma doar radacina. In prezent la noi in tara se consuma telina salbatica atat cu frunze cat si cu radacina. Se pare in unele parti ale lumii telina a inceput sa fie cultivata abia cu 200-300 de ani in urma fiind cunoscuta mai intai ca remediu naturist. In studiul sau "De Medicina" , Aulus Cornelius Celsus (n. 25 i.Hr. - d.50), descria cum pot fi ameliorate durerile cu ajutorul pilulelor pe baza de seminte de telina. Cu toate ca majoritatea oamenilor indragesc telina, e bine de stiut ca ea contine bergapten, o substanta fotosensibilizatoare, care poate provoca reactii anafilactice in cazul alergiilor la aceasta. De retinut ca in cazul in care urmati o dieta bazata pe telina, sau uleiuri volatile extrase din seminte de telina e de preferat sa evitati expunerea la razele ultraviolete, expunerea la soare in general atat timp cat dureaza tratamentul. In ceea ce priveste utilizarea ei in gastronomie, in decursul timpului, si-a facut loc in mai toate mancarurile, de la ciorbe si salate pana chiar si la dulciuri. Pentru a putea pastra telina in conditii cat mai bune se recomanda ca frunzele sa fie uscate si pastrate in saculeti de bumbac pentru ca aroma sa nu fie diminuata (cum se intampla daca este pastrata la gheata), iar radacina neacoperita (ce a fost curatata in prealabil), sa fie pusa la o temperatura de maxim 10 grade Celsius. Diverse denumiri ale telinei in decursul timpului : latina=sedano (de unde si denumirea sa in limba italiana, franceza), catalana, provensala, germana=apium. Fie ca a fost folosita drept condiment, mireasma, sau medicament telina este una din plantele cel mai des intalnite in intreaga lume atat in gastronomia renumita cat si in laboratoarele de cercetare, reusind sa isi pastreze pana in prezent atat proprietatile benefice asupra organismului cat si misterul unor utilizari inca in faza de cercetare. Telina ca medicament Radacina acestei legume este o adevarata colectie de substante cu efecte vindecatoare. Trebuie atiut ca ele se găsesc preponderent in coaja telinei, pe care de obicei gospodinele o curata si apoi o arunca, nefiind consumata. Or, ea contine cele mai multe substante antibiotice si antifungice din planta, dar si vitamine cum ar fi C, B1, B2, B6 sau B9, toate cu rol in protectţia contra radicalilor liberi, in intarirea imunitatii si a rezistentei noastre la factorii de mediu agresivi. Ca atare, pentru a fi eficienta in terapie, telina va fi consu­mata cu tot cu coaja. Sub coaja cea bogata in vitamine (radacina propriu-zisa a plantei) se afla calciu, potasiu, magneziu, fosfor si fier, adica mai toate mineralele cu rol in mentinerea sanatatii sistemului nervos si a celui endocrin, in dezvoltarea lor armonioasa la copii. De aceea, radacina de telina este recomandata in mod spe­cial copiilor si adolescentilor, inclusiv celor cu tulbu­rari de crestere si de maturizare. Daca suferiti de hipertensiune, consumati cu incredere telina ca tratament adjuvant. Are proprietatile necesare pentru a va ajuta. Cu totii avem momente cand ne simtim organismul incarcat cu substante nocive. In astfel de cazuri sunt indicate curele cu telina. Daca se poate, cat mai multa telina in stare cruda. De asemenea, consumul de telina creste nivelul imunitatii. Astfel, va veti imbolnavi mai rar si bolile vor trece mai usor.

Calciul, magneziul si potasiul actioneaza si ele in aceste situatii. Cei care sufera de anemii stiu deja ca telina ii ajuta sa obtina un echilibru al valorilor fierului si magneziului din organism. Persoanele care au valori mari ale colesterolului trebuie sa adauge la dieta zilnica si telina daca isi doresc o remediere sigura si fara reactii secundare a problemei. Cercetatori din mai multe tari (Japonia, Rusia, China) au analizat compozitia telinei si au concluzionat ca este un excelent reglator hormonal atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor. In cazul femeilor, combate dismenoreea, infertilitatea si le ajuta sa depaseasca mai usor tulburarile provocate de menopauza.

Sucul de telina combate frigiditatea si impotenta. Telina creste nivelul androsteronului, un hormon produs de barbati care este eliberat sub forma de feromoni. Acestia stimuleaza atractia sexuala. Tot datorita capacitatii de reglare hormonala, telina contribuie la prevenirea sau tratarea unor boli de piele precum psoriazisul, forme diverse de acnee sau dermatoze alergice.