Furculita, unealta diavolului

Chiar daca exista dovezi clare ca oamenii ar fi folosit furculita inca din vremuri stravechi, cu 2000 de ani inainte erei noastre, in Europa de Nord oamenii mancaau cu mana pana nu de mult.

De asemenea, personalitati istorice precum Alexandru cel Mare, Louis al XIV-lea sau Regina Elizabeth I isi foloseau mainile si doar mainile atunci cand luau masa cu aristocratia si alti deminitari de rang inalt.

Ustensilele de mancat (tacamurile) nu erau accesibile tuturor, dar nu se bucurau nici de o simpatie prea mare. In special furculita era privita ca o unealta a diavolului. De ce? Pentru ca diavolul era reprezentat de multe in Biblie tinand un trident in mana... 

Astfel, in unele parti ale Europei, Biserica nu privea cu ochi prea buni acest instrument si ii punea pe cei care foloseau din cand in cand furculita sa se spovedeasca si sa ceara iertare Domnului prin rugaciuni. 

In Franta, furculita a fost adoptata de aristocratie abia prin secolul al XVIII-lea. Apoi, de aici incolo si alte culturi au inceput sa preia obiceiul de a manca cu furculita.

De exemplu, un general francez scria ca, aflat in Turcia, a vazut cum o femeie ce lua masa la un eveniment aristocratic, prindea mai intai maslinele cu degetele si le baga in furculita, pentru a le manca precum francezii.

Furculitele au devenit din ce in ce mai populare datorita bunastarii de care s-a bucurat clasa de mijloc din Europa pe parcursul secolului al XIX-lea si care incerca sa imite cat mai mult aristocratia mai ales in ceea ce priveste stilul de viata si manierele.

In orice caz, au existat si categorii sociale (marinarii, de exemplu) care au refuzat sa foloseasca furculita chiar si pana la inceputul anilor 1900, pentru ca aveau impresia ca furculita avea un aer feminin.

Sursa articol: en.wikipedia.org
Sursa foto: tumblr.com