Insulele Feroe

Baladele si dansurile sunt creditate ca fiind creatiile care au facut posibila conservarea limbii feroeze, in ciuda faptului ca au circulat pe cale orala, din generatie in generatie. Colectii intregi de versuri sunt acum pastrate in cadrul bibliotecilor si multi dintre feroezi au volume de poezie in casa. Traditia dansurilor s-a pastrat nealterata si in diverse ocazii oamenii canta si danseaza.
Dansurile feroeze nu sunt insotite in mod traditional de muzica instrumentelor. Toti participantii la dans canta si adopta gesturi si miscari specifice, foarte ferme. Turistii spun adesea ca dansurile feroeze sunt interesante daca sunt privite din exterior si de-a dreptul fascinante daca fiecare se alatura lantului uman. Se danseaza in cerc si toata lumea poarta costume nationale.
Ca o particularitate comuna pentru baladele feroeze si cele romanesti se poate aminti faptul ca in ambele exista un fir epic. Multe dintre balade povestesc despre pescari sau despre personaje din mitologia si istoria nordica confirmand inca o data apartenenta Insulelor Feroe la marea familie a tarilor nordice.

Vara infloresc in multe locuri diverse specii de flori salbatice care, impreuna cu iarba inalta, dau un aspect placut insulelor. Floarea nationala este galbena (Myru) Solja, bulbucul de balta ( Caltha Palustris L.). Cu Foroyaskora, cretisoara feroeza (Alchemilla Faeroensis), insulele si-au dat numele unei specii de plante.

Mancarea traditionala feroeza se bazeaza in principal pe carne si cartofi si foloseste putine legume proaspete.
Carnea de oaie este baza oricarui fel de mancare si una dintre gustarile cele mai populare este skerpikjot, carne de oaie veche, uscata de vant. Adapostul de uscare, hjallur, este o trasatura comuna in majoritatea caselor feroeze. Alte mancaruri traditionale sunt ræst kjot (carne semi-uscata de oaie) si ræstur fiskur, peste marinat. Dupa sangerosul grindadrap (vanatoarea de balene), o specialitate este grind og spik, balena si grasime. Pestele proaspat apare deseori in dieta locala, alaturi de pasarile de mare, precum pufinul, si ouale lor.

Chiftele daneze cu sos crema de ienibahar si marar

Ingrediente: 750 g carne de vita sau vanat (caprioara) tocata mare, 250 g carne de porc tocata mare, 2 lingurite sare, 1/2 lingurita piper, 2 oua, 1/3 ceasca ceapa tocata marunt, 1/2 ceasca smantana grasa, 2 cesti pesmet, 1/2 ceasca unt topit.
Sosul crema de ienibahar si marar: 1/2 ceasca unt, 1/4 ceasca faina, 2 cesti supa de pasare, 2 cesti smantana, 2 lingurite marar uscat, 1/2 lingurita ienibahar, sare, piper, paprica.

Mod de preparare: Intr-un castron se amesteca carnea cu sare, piper, oua, ceapa si smantana.
Din aceasta compozitie se realizeaza chiftele (bile) de marime potrivita (circa 25 mm diametru) care se tavalesc prin pesmet.
Bilele se aseaza intr-un vas folosit la cuptor pe un singur strat.
Se stropesc cu unt topit, se introduc la cuptor la 190 grade C si se lasa aici circa 35 minute intorcandu-le de 3-4 ori.
Sosul: Se topeste untul intr-o tigaie mare la foc mic. Se incorporeza faina amestecand rapid pana se obtine o compozitie omogena. Treptat, sub amestecare continua, se adauga supa de pui. Se amesteca pana nu mai sunt cocoloase si apoi se pune smantana (de preferat acra), mararul, ienibaharul si se potriveste la gust cu sare, piper si paprika.
Cand sunt gata se pun chiftelele pe un platou si se acopera cu sosul.
Se servesc peste taitei (paste) cu ou.