Pastele sau Invierea Domnului, traditii romanesti

Pastele se sarbatoreste la evrei cu peste 1000 de ani dinainte de Hristos, insa a devenit cea mai mare sarbatoare a omenirii din timpul Cinei cea de taina, in noaptea cand Isus Hristos a fost vandut si a lasat acest obicei al Pastelui ca porunca data de Dumnezeu.

Oul incondeiat este simbolul Pastelui, reprezentand renastrea naturii si a omului. Decorarea oualor dateaza din Evul Mediu, iar aceasta traditie a ramas pana in zilele noastre.

La romani, alaturi de oua rosii, de Paste se pregatesc fripturi si stufat de miel, cozonac si mai ales, pasca.

In Bucovina, taranii aprind focuri de veghe pe dealuri, se spala cu apa sfintita si incondeiaza ouale cu motive traditionale.

In Transilvania, fetele de maritat sunt stropite cu parfum de catre baieti, in cea de-a doua zi a Pastelui, pestru a avea noroc tot timpul anului.

In Muntenia, se pastreaza lumanarea aprinsa de Paste toata noaptea si se reaprinde in momentele fericite din viata.

In Moldova se pregateste o prajitura din nuca, rahat si stafide, se toarna in forme mici si se duce la biserica in noaptea de Inviere, alaturi de oua rosii si alte bunatati.

Romanii au preluat cu succes si un obicei occidental, al Iepurasului de Paste, care simbolizeaza renastrea naturii si care aduce daruri la copiii cuminti. Traditia aceasta a fost inventata de germani, preluata de francezi si transmisa americanilor, insa majoritatea tarilor crestine au adoptat-o.

Alaturi de miel, pasca si oua rosii, romanii se bucura in aceste zile luminate de venirea primaverii si de bunatatea si toleranta celor din jur.