Sarbatoarea Pastelui, de la inceputuri pana azi

Pastele, principala sarbatoare a calendarului crestin, celebreaza invierea lui Iisus in ziua a treia dupa rastignire. Originile sarbatorii Pastelui ne duc la inceputul crestinismului in lume, dar se considera ca aceasta sarbatoare este un amestec de elemente crestine, evreiesti si pagane.
Un istoric al secolului al 8lea considera ca Pastele isi are inceputurile in mitologia teutona, insusi numele sarbatorii derivand din cuvantul Eostre (Easter in limba engleza si Ostern in germana), zeita anglo-saxona a primaverii, careia ii era dedicate luna aprilie. Zilele zeitei Eostre erau sarbatorite la echinoctiu, cand ziua si noaptea deveneau egale.
In engleza, denumirea de Paste (Easter) e mult mai recenta. Cand crestinii britanici timpurii plecau in misiune, in scopul de a convinge si pe altii sa se alature religiei lor, se hotarase deja folosirea acestei denumiri pentru sarbatoarea respective.
Elementele de origine ebraica apar in sensul ca sarbatoarea Pascala este legata de traditia evreilor de a sarbatori in aceasta perioada eliberarea lui Moise, dupa 300 de ani in Egipt.
Sarbatoarea Pastelui a atins forma sa pe care o stim azi abia prin secolul al doilea. Dar bisericile au discutat mult timp in mod contradictoriu data exacta in care sa fie celebrat Pastele, existand dilema daca sa fie o zi a saptamanii sau duminica.
Pentru a rezolva aceasta problema, imparatul Constantin a convocat Consiliul de la Nicaea in anul 325, data in care sa fie sarbatorit Pastele fiind principala problema. Consiliul a hotarat ca Pastele sa fie celebrat in prima duminica care urmeaza lunii pline de dupa echinoctiu.
Datarea Pastelui in zilele noastre urmeaza acelasi model; biserica observa prima luna plina de dupa 21 martie, iar sarbatoarea are de obicei loc intre 21 martie si 25 aprilie.