Traditii si obiceiuri de Pasti

    Traditii de Paste   Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori anuale crestine care sarbatoreste evenimentul fundamental al crestinismului, Invierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu in religiile crestine, in a treia zi dupa rastignirea Sa din   Vinerea Mare. Data de inceput a Pastelui marcheaza inceputul anului ecleziastic crestin. Exista unele culte crestine care nu sarbatoresc Pastele.

Masa de Paste la romani, este una din cele mai bogate din tot anul, plina de traditii.

Mai multe legende si traditii vrem sa vi le prezentam mai jos.

Iepurasul de Paste
O prima legenda ar fi ca prezenta iepurasului in traditia pascala se datoreaza reminiscentelor ritualurilor pagane si divinitatilor venerate in vremuri indepartate. Simpaticul animal fiind atunci, ca si astazi, un evident simbol al fertilitatii. O veche legenda nordica spune ca zeita Eostre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp. Pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora ouale facute si i le daruia zeitei. Aceasta legenda se mai pastreaza vie in rindurile comunitatii olandeze din Pennsylvania, unde copiii asteapta de Paste iepurasul care face un cuib plin de oua colorate. Din aceasta legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor.

Ouale de Paste traditie si legenda
O legenda ne spune ca dupa rastignire, in noaptea de simbata spre duminica Pilat, invitat la un ospat dat in cinstea lui de mai-marii evreilor, ingandurat si indurat tinea un ou in mana. Tocmai in acel moment, un centurion navali in sala, strigand inspaimantat: 'Hristos a inviat!'. Sceptic Pilat a replicat: 'O sa invie, cand se va inrosi oul acesta'. Si oul s-a inrosit pe data. Minunea l-a facut pe roman sa scape oul din mana. De atunci, se zice , a ramas obiceiul ciocnirii oualelor rosii. De fapt, este vorba de substituirea simbolica a sacrificiului prin lovirea oualelor in cap. Mai glasuieste legenda ca, in dimineata Duminicii dupa Inviere o frumoasa copila, cu poala plina de oua, mergea catre piata din Ierusalim pentru a le vinde. Intalnindu-se pe drum cu un tanar evreu de vita nobila, impresionat de vestea pe care o aflase, ii spune, in loc de buna ziua, ' Hristos a inviat !'. De atunci a ramas obiceiul ca oamenii sa se salute la Inviere cu aceste vorbe.
Din martea Saptamanii Mari, dar mai ales in zilele de joi, vineri si sambata, in toate gospodariile se vopsesc ouale rosii de Paste. Iar in Duminica Pastelui trebuie sa te speli cu apa in care se afla un ou rosu si cateva monezi. Oul rosu semnifica sanatatea, iar banii bogatia. La masa se ciocnesc ouale rosii.

Mielul de Paste
  Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos...Mielul de Paste a fost o 'Jertfa' care a indeplinit rolul de substitut pentru intaiul nascut; aceasta jertfa arata moartea lui Hristos ca substitut al mortii credinciosului. Pavel il numeste, in mod explicit, pe Hristos Mielul nostru de Paste care a fost jertfit pentru noi.

  Drob de miel
Ingrediente :
500 grame de carne de miel si ficat, 2 oua, o felie de paine, 1 lingurita de smantana, 1 legatura de patrunjel taiat marunt, 2 cepe, sare si piper.

Mod de preparare
Se fierbe carnea si ficatul si se toaca marunt cu cutitul.
Se adauga ouale si bucata de paine si restul ingredientelor.
Se pun toate intr-un vas si se baga in cuptor la temperatura medie.
Amestecul poate fi invelit intr-o foaie de aluat facuta dintr-un ou, 150 grame faina si o lingura de ulei.