Cimbrisorul

Dupa numele sau latin, Thymus vulgaris, cimbrisorul salbatic, cel care creste pe dealuri pietroase si insorite, are proprietati apropiate de ale cimbrului de cultura.

Calitatile sale tonice, excitante, digestive, antispasmodice, vermifuge, diuretice si antihemoragice l-au facut cunoscut de milenii in medicina naturista.

Cimbrisorul este indicat in starile de oboseala generala, eventual asociate cu crize usoare de angoasa, in digestii dificile, in spasme digestive, afectiuni pulmonare, tuse, bronsita, astm, constipatii ale sugarilor, in insomnii si asa-numita "poala alba". Se recomanda sa se bea 2-3 cesti pe zi de infuzie de cimbrisor indulcita cu miere. In uzul extern, cimbrisorul este indicat in frectii in caz de dureri reumatice, dar se foloseste numai sub forma de ulei de cimbrisor pregatit astfel: se pun 50 g frunze de cimbrisor in 1/2 l de ulei de masline si se lasa la macerat 3 saptamini, scuturind de 3-4 ori pe zi sticla respectiva.

Florile de cimbrisor de culoare alb-roz se recolteaza din iunie pina in septembrie.