Busuiocul - Basilici herba

Basilici herba - formata din tulpini si ramuri tinere acoperite cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente; florile au corola alba sau alburie - roz cu tubul scurt. Mirosul este placut aromat, caracteristic, gustul aromat specific.

Compozitia chimica: Ulei volatil (0,10-0,20%) cu compozitia chimica diferita in functie de chemotipul de la care provine: linalol, metilcavicol sau estragol, cineol, camfor, a-pinen, cinamat de metil, eugenol, acid oleanolic, anetol, b-sitosterol; saponozide triterpenice, tanoizi etc. Semintele sunt bogate in mucilagii.

Busuiocul era sacru la greci, iar femeile nu aveau voie sa-l culeaga. Aceasta planta vindeca minia si resentimentele incurajind sentimentele de iubire, si se crede totodata ca stimuleaza chakrele Inimii si Sacrala, astfel armonizind emotiile stresante in timp ce se elibereaza din energia sexuala. Busuiocul adauga mincarurilor un gust natural, mentolat, si cel mai bine e sa fie folosit in starea sa bruta. El intareste si sistemul nervos, favorizeaza digestia, si se stie ca distruge microbii. Busuiocul contine uleiuri volatile, avand proprietati antiseptice, bactericide, antiinflamatorii si cicatrizante. In cosmetica se foloseste infuzia sub forma de comprese sau pulverizari in tenurile grase, uleioase si acneice. Se fac spalaturi bucale cu ceai de busuioc pentru indepartarea mirosului neplacut si intarirea gingiilor.