Macul rosu ca focul

Cu denumirea Latina ‘Papaver Rhoeas’ din familia Papaveraceae, macul impresioneaza prin frumusete dar si prin calitatile sale terapeutice. Cunoscut si ca mac iepuresc, macut, mac salbatic, mac rosu sau paparue, macul ofera medicinei alternative petalele, numite paparoane.

Sub forma de ceai se folosesc in bronsita, raceala, gripa si raguseala. Infuzia se prepara dintr-o lingurita de petale, peste care se toarna 250 grame apa clocotita. Ceaiul se bea caldut, in cursul unei zile, indulcit cu miere de albine sau zahar. Este bine ca la acest ceai sa se asocieze si flori de tei, frunze de patlagina, de nalba, cimbrisor, pentru a-i mari efectul medicinal.

Macul de camp este o floare inalta de 20-90 cm, cu tulpina adeseori ramificata. Frunzele sunt alungite, adanc crestate. Intreaga planta contine un suc laptos si este acoperita cu peri aspri. Florile sunt asezate cate una pe o codita lunga prevazuta cu peri infipti perpendicular pe ea. Fiecare floare are doua sepale ce cad in momentul cand bobocul se deschide, 4 petale de culoare rosie intens, uneori avand o pata neagra la baza lor. In mijlocul florii se afla numeroase stamine ce inconjoara ovarul. Infloreste in lunile mai-iulie. Creste pe marginea drumurilor si mai ales pe langa semanaturile de cereale.

Macul de camp se poate confunda uneori cu alta specie de mac (Papaver dubium) care prezinta urmatoarele deosebiri: are florile mai mici, iar pedunculul floral prezinta peri alipiti. Se interzice folosirea capsulelor de mac din specia Papaver somniferum, din cauza continutului variat de morfina. Pot apare intoxicatii grave, stari de precoma si chiar moartea.