Exista trei sortimente de struguri de masa: verzi (numiti albi), rosii si negri. Acestea se impart in peste 60 de soiuri, cu 8.000 de varietati, fiecare dintre ele avind o culoare specifica, gust, textura si, desigur, istoric, ce le individualizeaza.
Originea strugurilor nu se cunoaste precis. Se pare ca planta a aparut, in forma salbatica, in zona Marii Negre, in Franta si Italia, dar si pe valea riurilor Tigru si Eufrat. In cimpiile Mesopotamiei s-a dezvoltat viticultura, in urma cu 4.000 de ani. De aici, s-a raspindit in lume, astfel ca astazi cultivarea vitei de vie a devenit una dintre cele mai populare activitati. Vita de vie ocupa, in lume, 10 milioane de hectare, cu o productie anuala de 72 de milioane de tone de struguri, Europa fiind cel mai productiv continent.
Pe teritoriul Romaniei, strugurii se cultiva inca de acum trei mii de ani i. Hr. Geto-dacii erau cunoscuti drept cultivatori si producatori de vin, produsul de comert cu negustorii greci. In timpul regelui geto-dac Burebista (82-44 i.Hr.) asa cum mentioneaza istoricul Strabon, in lucrarea sa "Geografia", cultura vitei de vie a luat o asemenea amploare incit Burebista, sfatuit de preotul Deceneu a ordonat distrugerea plantatiilor, cu scopul de a tempera consumul devenit excesiv si totodata pentru a stavili incursiunile altor populatii atrase de avutiile Daciei. "Patria cea veche a geto-dacilor - Tracia ...
era o regiune viticola, cauza pentru care era considerata locul de nastere a zeului vinului, Dionysos" , scria A.D. Xenopol.
Exista numeroase zvonuri si povestioare legate de proprietatile curative ale strugurilor, multe dintre acestea aparind cu mult inainte ca specialistii sa poata demonstra efectul lor benefic. In China, in antichitate, combinatia dintre vin, carnea de sarpe si de broasca era utilizata pentru a curata alimente diverse. Exista chiar legende ce povestesc despre salvarea de la moarte prin consumarea sucului de struguri. Renumit este exemplul doctorului John Harvey Kello, din Michigan, care, in 1870, prescria pacientilor cu presiune arteriala ridicata cura de struguri, recomandindu-le sa manince 4 � 5 kilograme pe zi. Acelasi tratament era administrat si persoanelor care doreau sa ia in greutate, avind in vedere ca strugurii ajuta la asimilarea substantelor nutritive.
Cercetatorii americani au descoperit ca strugurii au rol in prevenirea cancerului de sin, de colon si de ficat si a bolilor de inima. Fructele contin phytonutrienti, substante biologice active, care dau gust, culoare si miros. Phytonutrientii contribuie, de asemenea, la imbunatatirea sistemului imunitar al plantei, protejind-o de bacterii sau de lumina excesiva Cercetatorii au descoperit ca aceste substante actioneaza si asupra organismului uman, avind rol benefic in lupta impotriva cancerului si a bolilor de inima.
100 de grame de struguri contin:
80.56 % apa
71 kcal
0.66 g proteine
0.189 g acizi grasi
0.110 mg vitamina B6
10.8 mg vitamina C
Strugurii nu se mai coc dupa ce sint culesi. Cel mai usor mod de a cumpara struguri de calitate este ca, atunci cind mergi in piata, sa ridici usor ciorchinele. Daca boabele se scutura, inseamna ca a fost cules de ceva timp. Daca strugurele arata ferm, cu boabe prinse bine, este proaspat. Strugurii se pastreaza in frigider, intr-o punga de plastic sau de hirtie, fara sa fie spalati. Rezista la frigider citeva zile, pina la o saptamina. Pentru a savura gustul, nu ii consuma imdeiat ce i-ai scos de la rece, ci lasa-i un sfert de ora.
Nu este recomandat sa congelezi strugurii, pentru ca textura lor nu suporta temperaturi foarte scazute.
Exista numeroase zvonuri si povestioare legate de proprietatile curative ale strugurilor, multe dintre acestea aparind cu mult inainte ca specialistii sa poata demonstra efectul lor benefic. In China, in antichitate, combinatia dintre vin, carnea de sarpe si de broasca era utilizata pentru a curata alimente diverse. Exista chiar legende ce povestesc despre salvarea de la moarte prin consumarea sucului de struguri. Renumit este exemplul doctorului John Harvey Kello, din Michigan, care, in 1870, prescria pacientilor cu presiune arteriala ridicata cura de struguri, recomandindu-le sa manince 4 � 5 kilograme pe zi. Acelasi tratament era administrat si persoanelor care doreau sa ia in greutate, avind in vedere ca strugurii ajuta la asimilarea substantelor nutritive.
Cercetatorii americani au descoperit ca strugurii au rol in prevenirea cancerului de sin, de colon si de ficat si a bolilor de inima. Fructele contin phytonutrienti, substante biologice active, care dau gust, culoare si miros. Phytonutrientii contribuie, de asemenea, la imbunatatirea sistemului imunitar al plantei, protejind-o de bacterii sau de lumina excesiva Cercetatorii au descoperit ca aceste substante actioneaza si asupra organismului uman, avind rol benefic in lupta impotriva cancerului si a bolilor de inima.
100 de grame de struguri contin:
80.56 % apa
71 kcal
0.66 g proteine
0.189 g acizi grasi
0.110 mg vitamina B6
10.8 mg vitamina C
Strugurii nu se mai coc dupa ce sint culesi. Cel mai usor mod de a cumpara struguri de calitate este ca, atunci cind mergi in piata, sa ridici usor ciorchinele. Daca boabele se scutura, inseamna ca a fost cules de ceva timp. Daca strugurele arata ferm, cu boabe prinse bine, este proaspat. Strugurii se pastreaza in frigider, intr-o punga de plastic sau de hirtie, fara sa fie spalati. Rezista la frigider citeva zile, pina la o saptamina. Pentru a savura gustul, nu ii consuma imdeiat ce i-ai scos de la rece, ci lasa-i un sfert de ora.
Nu este recomandat sa congelezi strugurii, pentru ca textura lor nu suporta temperaturi foarte scazute.
Nu rata nicio reteta sau afla ce mai
punem la cale pe