Dietele de post

Postul este asociat de cei mai multi cu o perioada de restrictie alimentara. Are loc acum trecerea de la o alimentatie bazata in principal pe alimente  de origine animala, la o alimentatie in principiu de origine vegetariana sau lacto-ovo-vegetariana, avand baza in oferta de vara, leguminoasa in special, care aduce un aport de vitamine si minerale ce ajuta organismul sa combata o stare accentuata de oboseala, capaciate de concentrare sau rezistenta fizica scazuta.
In timpul postului pot fi eliminate o serie de toxine in organism. In general, toxinele ingerate care nu se elimina, sunt stocate (in siguranta) in ficat si in tesuturile grase din corp. Pentru a produce energie, (in timpul postului), in organism sunt eliminate toate aceste toxine care, in mod normal erau stocate in siguranta. Deci, procesul de eliminare a grasimilor si toxinelor in corp devine alert, agresiv in momentul in care tinem post.

Postul nu are acelasi beneficiu pentru toata lumea. Exista oameni care depun un efort intens (consum caloric peste 3500cal/zi) si carora alimentatia de post nu le poate asigura nevoile energetice. De asemenea, dietele de post sunt contraindicate pentru pacientii care sufera de diabet, boli metabolice, boli ale ficatului sau care au suferit bulimie sau de anorexie, boli care sunt, in general predispuse la reaparitie. Ideal ar fi un control medical de specialitate inainte de a aborda o dieta de post, mai ales pentru cei care sufera de afectiuni cronice, pentru a evita riscurile unei alimentatii neadecvate.

Nu exista un tip de alimentatie general valabila in perioada Postului. In principiu, dieta va fi compusa din soia, cartofi, cereale integrale (surse vegetale de proteine), fructe (sursa pentru glucide), uleiuri si margarine vegetale, nuci, seminte (surse de lipide). Aportul vitaminic este necesar in cantitati mici, fiind asigurat in pricipal prin consumul de vegetale si fructe crude. Vitaminele regleaza multe functii organice si actioneaza drept catalizatori, grabind reactiile chimice din corp. Un alt aspect al alimentatiei in acesta perioada este faptul ca are loc o crestere benefica a consumului de fibre. Fibrele alimentare sunt polizaharidele (categoria glucidelor), pe care enzimele noastre digestive nu le pot desface. Ele nu fac decat sa treaca prin corp ca o perie ce curata. Au rolul de a reduce nivelul colesterolului din sange. Necesarul minim de fibre zilnic este de 16-25 g (ideal 40 g). Fibrele (cereale si produse cerealiere, leguminoase, fructe proaspete si uscate) previn constipatia si problemele legate de aceasta. Nici un aliment nu contine toate aceste elemente nutritive, de aceea trebuie sa folosim o alimentatie variata.

Odata cu trecerea la alimentatia de post are loc o scadere a aportului de proteine si grasimi de origine animala. Acestea asigura o senzatie de satietate de durata mai lunga, datorita digestiei mai greoaie. Asfel poate aparea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic sa se treaca la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmari o dozare adecvata a portiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu a aparea o supra/sub alimentare.

Concluziile care pot fi trase, adoptand o alimentatie de post sunt:
- alimentele bogate in proteine au, in general, un continut mare de colesterol si grasimi, care sunt cunoscute ca fiind factorul principal al bolilor de inima si infarctului, de aceea o perioada de post este indicata cel putin de doua ori pe an (Paste, Craciun);
- variaza alimentele in orice tip de dieta;
- consuma moderat alimente cu aport caloric mare (ciocolata, nuci, fasole) - portiile mici dau o senzatie de satietate si de placere mai mare decat excesele;
- apeleaza la substitutii sanatoase - paine integrala in locul celei albe, margarina in locul grasimii animale, proteine din soia in locul celor animale;
- respecta regimul meselor - mai des si mai putin, ajuta la dozarea cantitativa a alimentelor si la evitarea hipoglicemiilor;
- persoanele sanatoase pot adopta o dieta de post, este nevoie in rest de recomandarile unui medic nutritionist.