Coliva este unul dintre preparatele traditionale care se pregatesc cu multa grija, rabdare si respect pentru obiceiurile noastre. Dincolo de semnificatia religioasa, o coliva reusita trebuie sa fie bine legata, aromata si bogata in nuca. Eu prefer coliva cu multa nuca prajita, scortisoara, coaja de lamaie si portocala. Iar daca o pregatim din timp si respectam cativa pasi simpli, rezultatul va fi exact cum trebuie. :)
Mod de preparare – Coliva traditionala cu arpacas, nuca si arome
Pregatirea nucilor si a aromelor
Cu o zi inainte de a fierbe arpacasul, ne ocupam de nuci. Le verificam cu atentie, bucata cu bucata, pentru a indeparta eventualele fragmente de coaja.
Asezam nucile intr-o tava si le introducem in cuptorul incalzit, pana se rumenesc usor. Le amestecam din cand in cand, ca sa nu se arda.
Dupa racire, indepartam cat putem din pielita si pastram cateva jumatati frumoase pentru decor.
Impartim nuca in doua. Jumatate o macinam fin, iar cealalta jumatate o tocam grosier sau o zdrobim usor.
Eu prefer combinatia aceasta, pentru ca nuca macinata leaga coliva, iar bucatelele mai mari ii dau o textura placuta.
Macinam si biscuitii, apoi ii trecem prin sita, pentru a obtine un pesmet foarte fin, pe care il vom folosi la decorare.
Separat, amestecam coaja rasa de lamaie si portocala cu putin zahar pudra, aproximativ o lingura rasa, si le pastram acoperite la frigider pana a doua zi.
Spalarea si inmuierea arpacasului
A doua zi, alegem arpacasul si indepartam eventualele impuritati.
Dupa traditie, acesta se spala in 9 ape caldute, rostind rugaciunea Tatal Nostru. Cine respecta acest obicei poate aprinde si o candela inainte de a incepe pregatirea colivei.
Dupa spalare, lasam arpacasul la inmuiat in apa calduta aproximativ 3 ore.
Acest pas ajuta boabele sa fiarba mai repede si mai uniform.
Fierberea arpacasului la cuptor
Clatim din nou arpacasul si il punem intr-o cratita incapatoare, de aproximativ 3–4 litri, preferabil mai larga.
Turnam peste el 2 litri de apa clocotita si introducem vasul in cuptorul preincalzit.
La inceput folosim o temperatura mai ridicata, pana cand apa incepe sa fiarba, apoi reducem focul la minimum.
Lasam arpacasul sa fiarba aproximativ o ora, sau cat este necesar pentru ca boabele sa se umfle si sa devina moi.
Din cand in cand miscam usor cratita, pentru a preveni lipirea.
Daca lichidul scade prea mult, iar boabele sunt inca tari, adaugam cate putina apa fierbinte, aproximativ jumatate de cana odata.
Arpacasul este gata cand boabele sunt bine umflate, moi si se sfarama usor intre degete.
Adaugarea zaharului si a scortisoarei
Scoatem cratita din cuptor si presaram uniform peste arpacas o lingurita de sare, jumatate de lingurita de scortisoara si zaharul tos.
Amestecam usor, de doua-trei ori, cu o lingura de lemn.
Introducem din nou cratita in cuptor pentru aproximativ 5–7 minute, pana cand zaharul se dizolva.
La suprafata se poate forma putin lichid dulce. Nu il scurgem, deoarece arpacasul il va absorbi pe masura ce se raceste.
Presaram apoi putina nuca macinata si tocata peste compozitia calda.
Lasam coliva sa se racoreasca, acoperita cu un servet curat, usor umed. Pentru siguranta alimentara, o mutam apoi in recipiente mai putin adanci si o punem la frigider fara sa o lasam ore intregi la temperatura camerei.
Aromatizarea colivei
Dupa ce arpacasul s-a racit bine, il amestecam cu restul ingredientelor: nuca macinata si tocata; scortisoara ramasa; esentele preferate; coaja rasa de lamaie si portocala; o lingurita de zahar vanilat pudra.
Amestecam bine cu o lingura de lemn, pana cand toate aromele sunt distribuite uniform.
Dupa obicei, putem face semnul crucii deasupra colivei inainte de amestecare.
Gustam si potrivim cantitatea de zahar si arome.
Eu prefer coliva bine legata, nu cu boabele complet separate. Daca doriti o textura mai fina, puteti trece prin masina de tocat o parte din arpacasul fiert si racit, apoi sa il amestecati cu restul.
Daca, dimpotriva, compozitia este prea moale, putem incorpora putini biscuiti macinati.
Ornarea colivei traditionale
Asezam coliva pe platouri si ii dam forma dorita cu ajutorul unui cutit lat sau al unei spatule, umezite cu apa rece si sterse.
Daca vrem un decor alb, presaram mai intai un strat uniform de biscuiti macinati foarte fin. Acesta ajuta la absorbtia umezelii si protejeaza stratul de zahar pudra.
Cernem apoi zaharul pudra deasupra.
Decoram dupa preferinta, folosind cacao, nuci, stafide, migdale sau bomboane de ciocolata.
In mijloc realizam semnul crucii, conform traditiei.
Mie imi plac foarte mult colivele cu fond alb si cruce neagra, realizata din cacao sau bomboane de ciocolata. Sunt simple si elegante.
La final stergem marginile platoului cu un servetel curat si umed.
Sfaturi pentru o coliva reusita
Verifica nucile cu atentie, pentru a elimina orice urma de coaja.
Prajeste nuca usor inainte de macinare, pentru un gust mai intens.
Lasa arpacasul la inmuiat cateva ore, ca sa fiarba mai repede.
Nu adauga toata apa suplimentara deodata; completeaza doar daca este necesar.
Nu scurge lichidul dulce format dupa adaugarea zaharului.
Gusta coliva rece, deoarece aromele se simt diferit fata de compozitia calda.
Pastreaza coliva la frigider si scoate-o doar pentru decorare si servire.
Pregateste platourile si decoratiunile din timp, pentru ca ornarea poate dura destul de mult.
Semnificatia colivei in traditia ortodoxa
Coliva este pregatita in memoria celor adormiti si are o semnificatie religioasa profunda.
Graul este asociat cu invierea si viata vesnica, iar dulceata colivei aminteste de nadejdea in viata binecuvantata. In traditia populara, cele noua ape in care se spala arpacasul sunt asociate cu cele noua cete ingeresti.
Dincolo de reteta, coliva se pregateste cu grija, curatenie si respect pentru cei in amintirea carora este oferita.