In Japonia, de exemplu, in trecut, mancare imparatilor -denumita
kaiseki- a devenit acum cireasa de pe tortul bucatariei japoneze;
putine restaurante servesc un meniu mai rafinat decat Kikunoi, in
fosta capitala imperiala. Experienta incepe inainte de a fi puse
farfuriile pe masa, cu decorul. Camera trebuie sa fie speciala, cu
cateva suluri cu caligrafie japoneza, o floare de sezon intr-un colt
-un crin-. Apoi, incepe sa soseasca mancarea, fel dupa fel, portii
bine definite, aduse de un "ospatar” imbracat in kimono: sushi in
frunze de bambus, peste ayu cu otet, si alte specialitati. Modul de a
manca denumit Kaiseki este produsul secular al unei evolutii
culturale insa, pana la urma, el contine elementele de baza folosite
in bucataria japoneza: orez, peste, legume si supa, prezentate cu
arta in portii mici, sanatoase.
Japonia nu este singura. Mancarea si dieta sunt aspecte de baza
ale oricarei culturi, unele din cele mai importante simboluri ale
identitatii nationale. Ganditi-va la lungul pranz spaniol, urmat de
siesta, un ritm al mancarii urmata de odihna numai potrivit pentru
caldura din peninsula Iberica in timpul verii. Sau ganditi-va la
mesele de orez, legume si carne din China, servite in vase mari,
comune, cele mai potrivite pentru cinele luate de familiile numeroase
impreuna. Dietele nationale incorporeaza mult mai multe aspecte
culturale decat ar parea, la prima ...
kaiseki- a devenit acum cireasa de pe tortul bucatariei japoneze;
putine restaurante servesc un meniu mai rafinat decat Kikunoi, in
fosta capitala imperiala. Experienta incepe inainte de a fi puse
farfuriile pe masa, cu decorul. Camera trebuie sa fie speciala, cu
cateva suluri cu caligrafie japoneza, o floare de sezon intr-un colt
-un crin-. Apoi, incepe sa soseasca mancarea, fel dupa fel, portii
bine definite, aduse de un "ospatar” imbracat in kimono: sushi in
frunze de bambus, peste ayu cu otet, si alte specialitati. Modul de a
manca denumit Kaiseki este produsul secular al unei evolutii
culturale insa, pana la urma, el contine elementele de baza folosite
in bucataria japoneza: orez, peste, legume si supa, prezentate cu
arta in portii mici, sanatoase.
Japonia nu este singura. Mancarea si dieta sunt aspecte de baza
ale oricarei culturi, unele din cele mai importante simboluri ale
identitatii nationale. Ganditi-va la lungul pranz spaniol, urmat de
siesta, un ritm al mancarii urmata de odihna numai potrivit pentru
caldura din peninsula Iberica in timpul verii. Sau ganditi-va la
mesele de orez, legume si carne din China, servite in vase mari,
comune, cele mai potrivite pentru cinele luate de familiile numeroase
impreuna. Dietele nationale incorporeaza mult mai multe aspecte
culturale decat ar parea, la prima ...
vedere: tabuurile religioase,
structura pe clase, geografia, economia si guvernarea. Cand mancam
impreuna, "facem ordine in lumea din jur si definim comunitatea
care conteaza pentru noi” spune Martin Jones, bio-arheolog la
Cambridge.
Chiar si traditiile pe care le invatam de la altii, le adoptam si
adaptam in modul nostru personal. Japonia a primit betigasele din
China; rosiile, elemente esentiale pentru paste si pizza in Italia,
au ajuns in Europa de Sud datorita lui Columb. Din acest motiv,
multe din lucrurile pe care le credem ale noastre din totdeauna, vin
de foarte departe.
In era comunicatiilor instant si al comertului accelerat, aceste
schimburi culturale pur si simplu au explodat. La nivel culinar si de
sanatate, grasimile saturate si carnea au inceput sa inlocuiasca
cerealele si legumele proaspete. Timpul de luat masa se scurteaza.
Poti gasi McDonald's peste tot in lume. Din Chile pana in China,
riscul obezitatii, al diabetului si al problemelor cu inima este in
crestere.
Africa, cu toate problemele ei economice si politice, a reusit cat
de cat sa isi pastreze traditiile nealterate. In mare parte din
continent, oamenii au ramas conectati cu pamantul pe care il lucreaza
si cele mai multe mese sunt sarace in calorii si grasimi, carnea
ramanand o indulgenta rara, pastrata pentru sarbatori si festivaluri.
In cea mai mare parte a lumii, insa, s-au pierdut multe elemente
culinare de-a lungul timpului. In Italia, de exemplu, cu dieta
concentrata pe ulei de masline, fructe de mare si produse proaspete;
initial, italienii isi incepeau ziua cu o masa frugala -colazione-
compusa din cafea si produse de patiserie; masa principala venea la
ora 1p.m si era compusa din paste, orez si supa. Urmate de carne si
legume. Apoi, fructe si bineinteles vin. Intre pranz si cina, urma o
masa scurta, -merenda-. Seara, era cina, bogata.
In mod paradoxal, lucrul care a contribuit cel mai mult la
deterioarea identitatii culturale a tarilor a fost insasi lucrul care
a scos multe tari din criza fortei de munca: prezenta femeilor in
categoria celor care muncesc. "Daca femeile au inceput sa munceasca
zilnic, ele nu au mai putut face cumparaturi si gati zilnic mese
sanatoase”.
Nici macar francezii nu mai au atat de mult timp pentru gatit;
mesele sunt rapide si nu li se mai dedica timp ca odinioara.
(dupa Bryan Walsh, time.com)
structura pe clase, geografia, economia si guvernarea. Cand mancam
impreuna, "facem ordine in lumea din jur si definim comunitatea
care conteaza pentru noi” spune Martin Jones, bio-arheolog la
Cambridge.
Chiar si traditiile pe care le invatam de la altii, le adoptam si
adaptam in modul nostru personal. Japonia a primit betigasele din
China; rosiile, elemente esentiale pentru paste si pizza in Italia,
au ajuns in Europa de Sud datorita lui Columb. Din acest motiv,
multe din lucrurile pe care le credem ale noastre din totdeauna, vin
de foarte departe.
In era comunicatiilor instant si al comertului accelerat, aceste
schimburi culturale pur si simplu au explodat. La nivel culinar si de
sanatate, grasimile saturate si carnea au inceput sa inlocuiasca
cerealele si legumele proaspete. Timpul de luat masa se scurteaza.
Poti gasi McDonald's peste tot in lume. Din Chile pana in China,
riscul obezitatii, al diabetului si al problemelor cu inima este in
crestere.
Africa, cu toate problemele ei economice si politice, a reusit cat
de cat sa isi pastreze traditiile nealterate. In mare parte din
continent, oamenii au ramas conectati cu pamantul pe care il lucreaza
si cele mai multe mese sunt sarace in calorii si grasimi, carnea
ramanand o indulgenta rara, pastrata pentru sarbatori si festivaluri.
In cea mai mare parte a lumii, insa, s-au pierdut multe elemente
culinare de-a lungul timpului. In Italia, de exemplu, cu dieta
concentrata pe ulei de masline, fructe de mare si produse proaspete;
initial, italienii isi incepeau ziua cu o masa frugala -colazione-
compusa din cafea si produse de patiserie; masa principala venea la
ora 1p.m si era compusa din paste, orez si supa. Urmate de carne si
legume. Apoi, fructe si bineinteles vin. Intre pranz si cina, urma o
masa scurta, -merenda-. Seara, era cina, bogata.
In mod paradoxal, lucrul care a contribuit cel mai mult la
deterioarea identitatii culturale a tarilor a fost insasi lucrul care
a scos multe tari din criza fortei de munca: prezenta femeilor in
categoria celor care muncesc. "Daca femeile au inceput sa munceasca
zilnic, ele nu au mai putut face cumparaturi si gati zilnic mese
sanatoase”.
Nici macar francezii nu mai au atat de mult timp pentru gatit;
mesele sunt rapide si nu li se mai dedica timp ca odinioara.
(dupa Bryan Walsh, time.com)
Nu rata nicio reteta sau afla ce mai
punem la cale pe