Salata verde

Numele stiintific al salatei este Lactuca sativa si face parte dintre salatele consumate frecvent de catre toata lumea, ea aparand in tot timpul anului. Salata verde poate fi consumata ca atare sau poate fi pregatita sub forma de supe sau ciorbe, prin adaugarea unor ingrediente.

In frunzele de salata se gasesc numeroase saruri minerale, dintre care le mentionez pe cele de iod, magneziu, fosfor, cupru, arsenic si zinc, toate cu roluri importante in desfasurarea normala a proceselor metabolice. Sarurile de iod au efect antisclerotic mai ales asupra vaselor cu diametru mare, depurativ, hipotensor si asigura functionarea normala a glandei tiroide, cu rol deosebit de important la cei de varsta a III-a. Sub forma naturala, sarurile minerale nu prezinta fenomene de intoleranta la iod. Sarurile de iod previn si combat reumatismul, imbatranirea precoce a tesuturilor, a hipercolesterolemiei, iar pe copii ii ajuta la crestere. Alte alimente care contin iod: algele, ceapa, usturoiul, spanacul, varza, morcovul, prazul, rosiile, perele si strugurii.
Sarurile de magneziu constituie un stimulent al celulelor, un reechilibrant nervos si un drenor hepatic. Aceste saruri intarzie imbatranirea si combat cancerul. Sarurile de magneziu se gasesc in orz, ovaz, porumb, grau, cartofi, curmale, spanac, sfecla rosie si polen. Se folosesc in astenii, tremuraturi, tulburari digestive (hepatobiliare in special), in afectiunile reumatismale si altele.
Sarurile de fosfor au rol plastic si dinamic. Ele se combina cu vitamina D si mentin la valori normale calciul din organism. Ele influenteaza si functionarea normala a sistemului nervos; se gasesc in cereale, usturoi, morcov, telina, ceapa, rosii, praz, nuca, polen si struguri.
Sarurile de cupru sunt indispensabile vietii celulelor si a fomarii oaselor; ele combat afectiunile reumatice si canceroza, sunt antivirale, antiinflamatorii si intervin in functionarea tiroidei, fiind un element antiviral si antigripal. Se gasesc in migdale, nuci, alune, grau, sfecla rosie, ceapa, spanac, praz, cirese, mere, portocale, struguri, polen etc. Impreuna cu vitamina C, intervin favorabil in gripe, afectiuni reumatice etc.

Salata contribuie la stergerea urmelor stresului de peste zi. La randul lor, sarurile de zinc care sunt prezente in frunzele de salata au efect benefic in formarea globulelor rosii asupra glandelor genitale, a hipofizei si a pancreasului. Ele se mai gasesc in sfecla rosie, grau, orz, varza, spanac, rosii, piersici, portocale etc. In fine, sarurile de arsen sunt tonice si reconstituante, inlesnind respiratia. Sunt indicate in toate formele de lipsa de mancare, in unele afectiuni reumatice, in bolile de piele si ca energizante. Sunt prezente in grau, orez, usturoi, varza, spanac, morcov, cartof, mar etc. Dar, in afara sarurilor minerale, salata mai contine si multe vitamine: A, B, C, D si E. Existenta sarurilor minerale benefice si a principalelor vitamine dau organismului rezistenta la infectii si virusuri si elementele necesare functionarii normale a organismului. Salata mai contine multa clorofila, ce are rol antianemic, aminoacizi si mucilagii in cantitate mare cu rol deosebit de important in normalizarea digestiei si a tranzitului intestinal, fiind un real ajutor, sub forma de laxativ, pentru cei ce sufera de constipatie. Tot in salata verde se gasesc si substante chimice cu rol de hormon care explica doua calitati ale ei, si anume: salata este un sedativ, consumata mai ales seara, contribuie la stergerea urmelor stresului de peste zi si are calitatea de a induce un somn fiziologic. In al doilea rand, actiunea sedativa se manifesta sub forma unui efect anafrodisiac, de sedare sexuala, in cazurile de hiperexcitabilitate sexuala si aceasta datorita substantelor cu functie de hormon feminin (estrogen). In afara acestui efect aceste substante cu rol de hormoni au un rol deosebit de important in mentinerea integritatii pielii si a vindecarii multor afectiuni ale acesteia. Salata verde isi gaseste intrebuintari in unele maladii psihice, ale inimii (eretism cardiac), in insomnii, in unele afectiuni ale cailor respiratorii (bronsita), in diabet, in unele afectiuni reumatismale (guta, artrita), in menstre dureroase, constipatie, afectiuni hepatice etc. Din salata se prepara un decoct astfel: 1 salata bine spalata se fierbe timp de 20 minute cu circa 600 ml de apa. Se obtine un decoct cu care se curata pielea mai ales in cazurile de acnee (se pun comprese) sau psoriazis. Aceste comprese mai au si calitatea de a tonifia pielea fetei (lotionari). Se foloseste lichidul la temperatura camerei. Mastile de salata (cu decoct de salata) sunt indicate in cuperoza, in intretinerea tenurilor uscate etc. (www.farmaciata.ro)