Apa verde

Castravetele vine din India si se crede ca istoria sa incepe in urma cu 8.000 de ani. Cercetatorii nu au resuit sa descopere planta in varinta salbatica si, ca urmare, data exacta a aparitiei ramine incerta.

Din India, castravetele a ajuns in zona mediteraneeana, in Grecia si Italia. A fost repede indragit de romani care au inceput sa il cultive. Se pare ca datorita romanilor castravetele s-a extins, mai tirziu, in toata Europa. Se spune ca acestia au fost atit de incintati, incit au descoperit o metoda de a-l creste artificial. Imparatul Tiberiu obisnuia sa manice in fiercare zi castravete. Unele povestioare vorbesc despre dorinta acestuia ca planta sa fie tinuta intr-un fel de ghiveci si sa fie intoarsa zilnic dupa soare, pentru a grabi cresterea. Alte istorioare relateaza ca in Egitpul Antic castravetele a fost ingredientul vital pentrui cei care au ridica piramidele din desert, datorita continutului ridicat de apa.

Castravetele este un fruct. Cum in viata de zi cu zi termenul fruct este folosit mai degraba pentru desert, castravetele a trebuit sa se multumeasca sa fie considerat de toata lumea o leguma. Astfel ca este, astazi, una dintre cele mai indragite legume, folosita in special la salate. In plus, castravetele este frecvent recomandat in diete, datorita faptului ca 95% din continutul sau este apa. Astfel, organismul este hidratat si oxigenat corespunzator. Intrucit contine acid tartric, care inhiba sintetizarea grasimilor din hidrocarbonati, castravetele este binevenit pentru cei care doresc sa nu se ingrase. O treime dintr-un castravete de marime medie (100 de grame) contine doar 15 calorii si ii ofera organismului 10% din cantitatea zilnica de vitamina C recomandata. Castravetele este leguma cu continutul cel mai bogat in substante alcaline si minerale, in special potasiu. Cind este consumat proaspat, stimuleaza secretia de suc gastric din glandele stomacale, imbunatatind digestia.

Avantajul castravetelui este ca poate fi asezonat cu orice tip de condiment: marar, busuioc, oregano, usturoi, rozmarin, piper, chimen, chili, curry etc. De asemenea, poti sa il combini cu rosii, ceapa, ardei, dar si cu fructe: pepene, mar, portocala, mango, papaya. Iar daca vrei ca salata sa fie cremoasa, adauga fara probleme iaurt, smintina sau maioneza. In afara de salate, castravetele mai este folosit la supe si chiar in mincaruri. Englezii savureaza sandvisuri de castravete, facute cu piine alba unsa cu unt. Untul poate fi inlocuit cu brinza, amestecata cu verdeata.

Castravetii nu pot fi pastrati la congelator. Poti sa ii tii, in schimb, in frigider, intr-o punga de plastic, maxim 10 zile. Castravetii de marime medie sint mai buni decit cei mari, care au seminte mai multe. Gustul amar al castravetelui si deshidratara sint cauzate de "stresul" suportat de planta: temperatura inalta, sol cu putine substante nutritive. Pentru a inlatura acest gust, este recoamandat sa tai capetele castravetelui si sa il cureti mai adinc, pentru ca aceste zone sint mai afectate.

Castravetele este folosit si in tratamentul cosmetic, fiind perfect pentru o masca hidratanta. Profita si tu de oferta naturii, facindu-ti o masca pentru ten: amesteca un castravete ras cu putin ulei de germeni de porumb sau griu si cu brinza proaspata de vaci pina capata consistenta unei paste spumoase. De asemenea, feliile de castravete subtiri si reci sint renumite pentru linistirea durerilor de ochi.

Daca vrei sa te bucuri de gustul castravetelui, iti recomand supa de castravete