Mancare de mazare cu afumatura

O reteta simpla pentru o mancare consumata in multe versiuni, din nordul Italiei pana in sudul Frantei, din Rusia pana-n Dobrogea. Are si variante d

Mod de preparare

O reteta simpla pentru o mancare consumata in multe versiuni, din nordul Italiei pana in sudul Frantei, din Rusia pana-n Dobrogea. Are si variante de post dar azi ma opresc asupra uneia care contine si putina afumatura. O bucurie la pranz n-a facut rau nimanui.

Pentru doua portii am nevoie de jumatate de kilogram de mazare. Daca nu am proaspata (se gaseste doar cand e vremea ei), prefera sa folosesc din cea congelata si prefiarta. Arata mult mai bine decat cea din borcan, e tinuta la apa mult mai putin si pare ca-i mai plina de cele bune. In plus, nu e nevoie sa o tii mult pe foc.

Pe post de afumatura, folosesc un carnat afumat, crud si uscat bine. Doi catei de usturoi si o ceapa nu foarte mare vor completa sosul din jurul boabelor de mazare. Ca veni vorba, mai intai toc ceapa si usturoiul, le sotez usor in foarte putin ulei amestecat cu apa (sa nu dea arsuri) si abia apoi pun mazarea in tigaie. Dupa un minut pun cam doua cani de rosii zdrobite (din conserva, s-a cam dus vremea rosiilor coapte din piete) si las mancarea sa dea in clocot. Nu ingros mancarea cu faina sau amidon, pur si simplu iau o furculita si zdrobesc o parte din boabele de mazare.

Dupa doua-trei clocote, adaug carnatul taiat in rondele subtiri, o mana de frunze de patrunjel si putina sare. Apoi sting focul. Las mancarea sa se odihneasca doua-trei minute inainte de a o pune in farfurii. In farfurie ramane de obicei putin sos. Pe care-l arunc? Nici poveste! Trag prin el o bucata de paine HapiHap si-i dau un rost pe lume.

Alte retete culinare recomandate