Paturata banateana

Tare-i gustoasa o turta incinsa pe crumpi, asa cum mancam in Banatul copilariei mele, o paturata banateana sa mearga bine vinul rosu.

Mod de preparare

Dunarea, in drumul ei cotit, ispiteste calatorul sa faca o oprire printre viile mehedintene, unde vinul bun se-ntalneste cu bucate mestesugite si mandre parguite. Buna-i scrumbia fripta, tare mai pisca la limba afumatura in cetina, arde ciusca-n plachia de crapcean dar, mai cu seama, tare-i gustoasa o turta incinsa pe crumpi, asa cum mancam in Banatul copilariei mele, o paturata sa mearga bine vinul rosu…iaca reteta:

Framantam bine-bine aluatul, il lasam la frigider sa se odihneasca un pic dupa atata box si trecem la cratita: rumenim soanca, o scoatem pe o farfurie si-n seul lasat calim legumele (ceapa, morcov,rosie, praz). Punem la loc soanca, adaugam si cartofii, presaram mirodeniile, turnam peste niste apa cat sa poata toate sa inoate, le punem capac si le lasam sa joace o-nvartita la foc mic.
Scoatem aluatul de la racitor, il intindem cu sucitorul cat putem de bine si-l dam cu pensula cu ulei. Cat sta aluatul sa se-mpace cu uleiul, noi facem umplutura, apoi o punem uniform pe toata suprafata foii si rasucim pana obtinem o paturata pe care-o incolacim sa-ncapa-n cratita care fierbe deja pe foc pentru 30 de minute.

Doar sa nu uitati sa deschideti vinul din vreme, servit alaturi de paturata banateana, sa-si pregateasca aromele, ca – vorba-ceea: tat’ Banatu’i fruncea!