Din seria “ce bunătăţi mai făcea bunica din Ardeal”, o reţetă de plăcinte ardeleneşti, preferatele mele. Cu brânză iute de capră. Un deliciu cald pentru zilele friguroase de iarnă. La plăcinte (ardeleneşti) înainte, la război înapoi!
Toate ingredientele (pentru aluat) se pun într-un vas mare, se amestecă şi apoi se frământă bine coca pe masa înfăinată, astfel încât să rezulte o bilă elastică. Avantajul drojdiei uscate e că nu mai trebuie să preparăm maiaua, se pune direct în făină, succes garantat la creştere. Aluatul se lasă apoi la dospit circa o oră, la loc călduţ şi acoperit cu un prosop curat.
După ce a crescut, se rup bucăţi de aluat cât un pumn mic. Mie mi-au ieşit 9 bile. Acum depinde şi cât de mare sau mici le vreţi.
Cu ajutorul unui făcăleţ se întinde o foaie rotundă şi subţire de aluat. În mijlocul ei se pun 1-2 linguri de brânză, după care se împătureşte.
Se presează apoi cu podul palmei şi se întinde din nou cu făcăleţul o foaie rotundă şi subţire.
Înainte de coacere, se ung plăcintele cu ulei pe ambele părţi şi se coc pe ambele părţi, într-o tigaie la foc potrivit pe care am uns-o în prealabil cu ulei (nu să băltească).
Respectaţi toţi paşii (e uşor) ca să iasă gustul ăla din Ardeal :).